II. 3. Chukhung Ri, cel mai deal dintre dealuri:)

23 12 2010

povestirile anterioare

5.10.2010

Acest post are mai multe poze decât cuvinte. A fost cea mai frumoasă zi şi ne-a fost imposibil să alegem un număr decent de poze, aşa că dacă unele se repetă ne cerem anticipat scuze:).


Ne trezim cât de cât odihniţi după cele 10h30 de somn şi nu ne vine să credem că este a treia zi consecutivă fără urme de nori pe cer. Deşi ne aflăm de două zile aproape de altitudinea Mont Blanc-ului nu avem nici un simptom de rău de altitudine, ceea ce nu face decât să ne bucure.

Facem cum facem şi reuşim să plecăm cam la aceeaşi oră ca în ziua precedentă, numai că de data asta în direcţia opusă, spre vârful Chukhung Ri (5550m). Îl văzusem din drumul spre Island Peak, aşa că ne pregătiserăm psihic să facem faţă încă unui deal ca cel de acum 3 zile. Şi într-adevăr prima parte este tot un deal lejer care ne taie respiraţia încet dar sigur. După vreo două ore ajungem fericiţi într-o şa plină cu momâi unde mai erau un turist şi un ghid, eu aproape convinsă, nu ştiu de ce, că acolo era vârful. Dar aflu cu oareşcare tristeţe că vârful este mai la dreapta, la finalul unei creste cu lespezi de piatră.

Facem o pauză scurtă de ronţăit câte ceva şi de admirat frumoasele privelişti din jurul nostru şi apoi continuăm pe creasta finală. În condiţii normale de altitudine aceasta nu ar fi mai dificilă decât un traseu marcat de pe creasta Retezatului, dar aici ne mişcăm cu mare grijă căci altitudinea ne cam ameţeşte făcând creasta să pară mai expusă decât este.

Pe la 11.10 ajungem în sfârşit în vârf, unde suferinţele ne sunt răsplătite cu ceea ce aveam să „decretăm” cea mai copleşitoare privelişte din viaţa noastră de până acum… Filmuleţul este aici: http://www.youtube.com/watch?v=vjAvie8_cYE

Peretele Lhotse-Nuptse se înalţă impunător fix deasupra noastră şi e atât de mare încât abia încape pe aparatul foto. Într-o parte se văd Island Peak şi gheţarii de la „capătul lumii”, împreună cu vârfurile de după bariera formată de creasta lui Amphu Lapcha. În partea opusă se află gheţarul lui Nuptse şi dealurile pe care va trebui să le trecem noi prin pasul Kongma La pentru a ajunge în valea Khumbu Khola. În spate ne salută dealul pe care am urcat din Dingboche, valea pe care am venit din Lukla şi impresionantul Ama Dablam. La 360 de grade numai munţi şi gheţari… şi ce munţi… şi ce gheţari…

Lăsăm şi noi un steguleţ de rugăciune, ca vântul să împrăştie în toată lumea cuvintele lui şi după vreo 40 de minute o luăm la vale, ca să nu păţim iar ca ieri dacă stăm prea mult la înălţime.

Seara ne interesăm la cabanier de traseul pentru a doua zi, comandăm mai multă mâncare pentru dimineaţă, ca să luăm cu noi pe traseu şi plătim totul ca să nu mai pierdem timp dimineaţă. La lodge-uri se obişnuieşte să-ţi scrii toată consumaţia pe care o faci într-un carneţel şi să plăteşti totul înainte de plecare. De asemenea, mâncarea trebuie s-o comanzi înainte cu 2-3 ore faţă de când vrei să mănânci şi seara să comanzi ce vrei să mănânci dimineaţa. Noi obişnuiam să scriem şi orele la care vroiam cina şi micul dejun şi întrebam întotdeauna cabanierii dacă era ok ceea ce vroiam noi acolo. În cursul nopţii temperatura din cameră s-a menţinut la nivelul ultimelor două nopţi, în jur de 2.7 grade.

continuare

Anunțuri

Acțiuni

Information

4 responses

23 12 2010
george-b

Sarbatorile de Craciun, sa va gasesca sanatosi, si sa tina vie speranta ca sa puteti sa continuati sa urcati poteca pe care o alegeti, si sa fiti mereu ocrotiti:
Colindul Din An In An, e poate cel mai frumos pe care l-am cantat vreodata, chiar atunci cand era intemnitat. Acum e liber:

http://euzicasa.wordpress.com/2010/12/20/din-an-in-an-romanian-christmas-carol/,

Doamne-Ajuta.

George.

24 12 2010
Irina si Laviniu

multumim, la fel si dumneavoastra Craciun Fericit si An Nou cu sanatate.

23 12 2010
cristian ungureanu

…mirifice locuri ati surprins in instantanee , … BRAVO !
cu consideratie ,
cristi .

4 01 2011
george-b

Ma uit din nou la peripetiile prin care ati trecut, si ma cuprind fiorii vazand imensitatile, asa cum bine spuneti la un moment dat, asa de mari ca nu incap in ecran: Nu e de mirare ca asa locuri au dezvoltat spiritualitatea umana prin vitregia elementelor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: