Prin Alpii Francezi si Austrieci, 2008 (cuprins)

10 11 2009

               

     

Ne-au plăcut atât de mult cele patru săptămâni de plimbări şi trasee prin Alpi din vara anului 2007 , încât am hotărât să repetăm „isprava” în perioada 12 iulie – 8 august 2008. J De data asta ne-am concentrat mai mult asupra Franţei şi Austriei, parcurgând astfel  7.200 de km. Am plecat de acasă cu un plan foarte încărcat cu via ferrata din cele mai spectaculoase din Austria şi Franţa. Numai că vremea ne-a dat planurile peste cap în Austria, aşa că am fugit direct în Franţa, trecând prin pasurile italiene Brenner – 1370m şi Pennes – 2211m. În Franţa a fost atât de frumos şi diferit  faţă de alte locuri, încât până la urmă am rămas pe-acolo aproape 3 săptămâni.

 

  2008Am început în trombă cu una din cele mai grele via ferrata din Franţa „Roc de Troviere”, unde ne-am dat seama ce înseamnă să nu cunoşti problema şi să citeşti cu neatenţie… Noroc că prima parte a traseului avea gradul D – Difficille şi avea ieşire de urgenţă înainte de ce-a de-a doua parte cotată  ED – Extremement dificille …. Până şi titlul ei ar fi trebuit să ne dea de gândit … „La traversee du non retour”…

 

  Dificultatea acestei via ferratta ne-a pus pe gânduri şi a generat „reconfigurarea traseului” cu eliminarea via ferratelor cu grad mai mare de D sau cu descrieri ciudate.  Au urmat apoi 3 săptămâni superbe prin masivele Alpilor Francezi (Vanoise, Ecrins, Mercantour, Queyras, Massif du Mont Blanc) urmând cât de cât Route de Grands Alps care trece prin unele din cele mai frumoase şi înalte pasuri ale Alpilor (Col Mont Cenis -2083m, Col de l’Iseran -2770m, Col Galibier -2645m, Col Lautaret -2058m, Col de l’Izoard -2361m, Col d’ Agnel -2744m, Col du Var -2009m, Cime de la Bonette -2802m) cu devieri spre diverse via ferrata (Aussois, Mines du Clot, Cretes de Combe la Roche, Pra Premier) şi alte obiective (Tour de France, Aillefroide, Saint Veran, Vallee des Merveilles). O baie pe Coasta de Azur şi vizitarea câmpurilor de lavandă şi a satelor nepaleze (Tourtour, Gourdon, Peille, Peillon, Tende, Saorge) din sud-estul Franţei pentru a ne reface forţele pierdute, apoi întoarcerea spre Chamonix cu alte mici devieri spre drăguţele via ferrata franceze (Freissinieres, La Balme, Arsine, Pichet, La Daille, Thones). 

 

 Într-o zi traversăm Elveţia revăzând Martigny, Pasul Furka şi Andermatt-ul, şi decoperind Klausen Pass -1948m, ultimul pas neexplorat din frumosul canton Uri.

 

Urmează ultimele zile în Austria, unde aflăm destul de dur că gradul D pe via ferratele austriece (klettersteig) înseamnă „Foarte dificil”, şi nu „Dificil” ca în Franţa, adică cablu continuu şi doar câteva trepte sau piroane din loc în loc, în rest căţărare liberă. Am parcurs o superbă creastă din Alpii Lechtaler – Arlberger Klettersteig, care ne-a încântat cu peisajul de Alpi la 360 de grade dar ne-a şi secat de puteri cu continua succesiune de căţărări şi descăţărări pe toate vârfuleţele ce formează creasta.

 

 Două zile de refacere combinată cu vreme proastă şi ne pornim spre visul nostru: creasta Klettersteig-ului Königsjodler din masivul Hochkönig. Impresionant, ameţitor, o creastă pe care parcă pluteşti deasupra lumii printre mii de turnuleţe ce te înconjoară… Din păcate diverse motive ne fac să hotărâm întoarcerea după parcurgerea primei bucăţi de creastă… Creasta va fi tot acolo şi ne va aştepta când vom fi mai pregătiţi, sănătoşi să fim şi vreme bună să avem.

 

 Aşa că ne pornim spre România, cu multe amintiri superbe şi cu mult mai multe vise decât la plecare : Königsjodler, Tajakante, Seebner, Dachstein, Ecrins, Mer de Glace……..

 

Povestiri detaliate, hărţi şi poze aici:

 Partea I : Lucrurile neplanificate aduc surprizele cele mai frumoase

 Zilele 1/3 – Austria şi Italia: crâmpeie de plimbare şi reconfigurarea forţată a traseului
(Austria: lacul Traun – Salzkammergut, Postalm Arena,  valea Stubai, pasul Brenner; Italia: pasul Pennes)

Ziua 4 – Franţa : două pasuri, două văi şi o via ferrata mai ”gazoasă”
(pasul Mont Cenis, pasul Iseran – cel mai înalt pas din Europa străbătut de un drum auto, via ferrata Roc du Trovière, văile Tarentaise şi Hautte Maurienne)

Ziua 5 – Franţa : nişte forturi, două via ferrata cam aeriene şi un pas
(forturile de la Esseillon, via ferratele din Aussois şi pasul Telegrafului)

Ziua 6 – Franţa : două pasuri „surori” şi o via ferrata cu conotaţie istorică şi privelişte spre Ecrins
(pasurile Galibier şi Lautaret, via ferrata Mines du Grand Clot)

Zilele 7/8 – Franţa : de la vârfuri înzăpezite la deşert şi iar la vârfuri înzăpezite
(staţiunea Aillefroide, valea Haute Durance, cheile râului Guil, pasul Izoard, Turul Franţei, satul Saint Veran, pasul Agnel)

Partea II : De la munte la mare şi înapoi la munte

Ziua 9 – Franţa : două via ferrata, două pasuri şi o vale încărcată de istorie
(Via ferrata Cretes de Combe la Roche şi Via ferrata Pra Premier, pasurile Vars şi Cayolle, valea Ubaye)

Ziua 10 – Franţa : frumuseţi una după alta:)
(cheile Daluis, canionul Verdon, lacul Sainte-Croix, câmpurile de lavandă Valensole, parcul cu grote din Villecroze, Tourtour şi Ramatuelle – sate agăţate)

Zilele 11/12 – Franţa : plimbări pe riviera franceză şi prin villages perchees
(La Corniche d’Or de l’ Esterel, Les Corniches de Monaco, Gourdon, Peille, Peillon şi Tende- sate agăţate, un pic din pasul Tende)

Zilele 13/14 – Franţa : gravuri preistorice în vallée des Merveilles şi întoarcerea la munte
(vallée des Merveilles, cheile Piaon, pasul Tourini, pasul Bonette –  Restefond, lacul Serre Poncon, Les Demoiselles Coiffées)

Partea III : Nici o zi fără via ferrata

Zilele 15/17 – Franţa : 3 zile de tratament intens pentru răul de înălţime:)
(reţeta: Via Ferrata de la Grande Falaise, Via Ferrata la Balme, Via ferrata d’Arsine, Via Ferrata Pichet)

 

Zilele 18/19 – Franţa : în loc de „la revedere”, două superbe trasee de via ferrata şi câteva plimbări
(Via Ferrata  la Daille, valea Tarentaise, lacul din Annecy, pasul Aravis şi Via Ferrata de la Roche a l’Agathe)

 Partea IV : Unsere liebe Osterreich:)

Zilele 20/21 – Elveţia: traversarea între Franţa şi Austria 
(Martigny, pasul Furka, canionul Schöllenen, Brunnital, pasul Klausen)

Ziua 22 – Austria: Arlberger Klettersteig la final de vacanţă 

Anunțuri

Acțiuni

Information

One response

30 03 2014
Angela Nistor

Super tare,sunt frumoase calatoriile tineti o tot asa ca viata i scurta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: