Info Box – Piatra Vulcanului

27 02 2009

Situat la cumpăna izvoarelor Crişului Alb şi Arieşului, în Munţii Apuseni, Muntele Vulcan se impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Ţara Moţilor Crişeni. Cu o suprafaţă de peste 5 ha, o înălţime de 1254 m şi o diferenţă de nivel, faţă de Pasul Buceş, de peste 500 m, Muntele Vulcan este o parte componentă a Munţilor Abrudului, situaţi în sudul Munţilor Bihor. El se înalţă în hotarul satului Buceş-Vulcan, la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba.

Cunoscut în toponimia locală sub denumirea de „Vâlcan”, acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriaşe în mările calde ale erei mezozoice. Masa de calcar a muntelui se înalţă de la bază cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buceş fiind extrem de abrupt. Pe platoul de pe vârf s-au format câteva doline, care se evidenţiază prin forma caracteristică de pâlnie.

Platoul muntelui este acoperit parţial cu soluri de pădure, în timp ce versantul sudic, abrupt, are la bază o trenă de grohotişuri. Versantul nord-vestic are o pantă domoală, care coboară spre izvoarele Crişului Alb. Pe pârâul Dragobaldului se dezvoltă două cascade (de 8, respectiv 30 m) şi izbucul Fântânuţa.

Este acoperit de păduri şi poieni cu păşuni. Din punct de vedere geologic muntele este un recif calcaros zoogen-coraligen, cu o textură în bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenuşie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. În fragmentele desprinse din pereţii Vulcanului se pot observa resturi fosile caracteristice pentru forma de corali, care au generat straturi uriaşe de calcare în mările calde ale mezozoicului. Vegetaţia predominantă a muntelui este de făgete pure. Există însă şi diseminări de brad iar pe vârfurile stâncoase apar sporadic exemplare de molid şi tisa. Se întâlnesc de asemenea plante rare, unele ocrotite de lege, cum ar fi floarea de colţ. Acesteia i se alătură garofiţa de colţ, sângele voinicului, mătrăguna şi numeroasele tufe de liliac. Muntele are izvoare cu apă rece şi cristalină(în trecut existau şi mori de apă în jurul Vulcanului), peşteri interesante în versanţii sudici şi nordici, puţin cunoscute si cercetate.

Bulzul calcaros, cu stâncile-i abrupte şi pleşuve, se încadrează armonios în peisajul înconjurător, oferind largi perspective în toate direcţiile. De pe vârfurile Căprăreasa şi Caprifoiul se văd: culmea teşită de origine calcaroasă a Brădişorului, casele răzleţite ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornăţel, Serbaia, Porcurea şi Tarniţa, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece şoseaua Zlatna – Abrud, Roşia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud şi culmile Masivului Retezat.

Din anul 1979, Muntele Vulcan a fost declarat rezervaţie geologică, zona fiind administrată de Consiliul Local al comunei Buceş.

http://www.buces.ro/ro/turism/turism.htm

http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_vulcan.html

Anunțuri

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: