La ski in Paznauntal (Ziua a5a)

23 02 2009

SeePenultima zi începe cu o perdea de nori ce acoperă munţii, aşa că suntem primii la telegondola din See. Pătura de zăpadă care s-a aşternut astă noapte pe pârtii transformă schiatul în cel mai frumos vis. Avem onoarea să tăiem primele urme pe 2 legat cu 9 şi apoi continuăm activitatea şi pe porţiunea inferioară a lui 2, o pârtie tot lată şi faină, cum sunt majoritatea din See. Deşi pârtia 7 cu telescaunul aferent abia se văd din ceaţă, Laviniu se duce să vadă cum e. Când revine ne povesteşte despre superba mare de nori care se vede de la staţia superioară a telescaunului dar şi despre cum e să schiezi prin white-out total, fără urme înaintea ta, când ţi se întâmplă să te opreşti şi să cazi, pentru că nu mai ştii unde-i susul şi unde-i josul.

Ne dăm ce ne dăm şi când se mai răreşte ceaţa urcăm cu toţii la 2450m, de unde avem parte de una dintre cele mai frumoase privelişti… Sute de vârfuri semeţe strălucesc în jurul nostru sub lumina caldă a soarelui, şi chiar la picioarele noastre se aşterne cea mai genială mare de nori pe care am văzut-o vreodată, traversată de un pod de curcubeu… Facem zeci de poze în dreapta şi-n stânga, cât n-am făcut toată excursia până acum şi apoi ne aruncăm cu schiurile în marea ce inundă frumoasa pârtie 7. Mai urcăm încă o dată la ţărm şi apoi coborâm la telegondolă pe roşia 8 combinată cu 2, pentru a-i lăsa pe Oana şi Radu la Kappl, în timp ce noi ne îndreptăm spre negrele noastre preferate din Ischgl.

Vedere de pe negrele preferate
 
 
 
 

Ce altceva puteam face în Ischgl decât să ne urcăm la Idjoch de unde să ne dăm spre negre pe roşia 12 combinată cu albastra 2. Apucăm să ne dăm de câteva ori pe 21 şi „roşia-neagră” ca apoi să coborâm cu skipatrol-ul în spate până la binecunoscuta albastră ce ne duce la telescaunul spre Idalp. În timp ce ne dăm pe aceasta din urmă, iată că apare de jos o coloană de ratracuri, de mă şi sperii când le văd. Aşteptăm într-o parte ca să treacă toate şi apoi ne băgăm pe urmele lor… Ce să spun, că nu există cuvinte pentru a exprima minunăţia schiului prin superba zăpadă răscolită de ratracuri. Schiurile pluteau fericite la vale, atât de încântate că parcă şi virajele le luau singure, noi doar trebuia să ne lăsăm pradă plutirii şi visării. La telescaunul ce urcă la Idalp ne aşteaptă oamenii cu mâna pe lanţul care închide accesul la telescaun, probabil că îi anunţase ski-patrolul să mai aştepte doi rătăciţi ce vin spre ei. De data asta coborâm cu telegondola până jos în Ischgl, pentru că nu aveam nici un chef să pătăm minunata experienţă a schiului după ratracuri cu gheaţa şi dâmburile dinspre Ischgl. 

Seara am ieşit la restaurant, unde am mâncat nişte porţii gigantice de mâncăruri total nevegetariene şi total austriece, în timp ce Radu şi Oana ne povesteau cum s-au mai dat în Kappl pe sălbatica pârtie 9 şi pe skiroute-ul „Route Blanka”.

 

 Toata povestea schiului in Paznauntal aici

Anunțuri

Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: